Statul roman are, in domeniul jocurilor de noroc, acelasi obiectiv ca orice alta tara membra a Uniunii Europene

La 16 februarie 2006, Parlamentul European a votat in sesiune plenara, la Strasbourg, excluderea tuturor activitatilor de jocuri de noroc de la scopul Directivei Serviciilor.

Am apreciat, de la prima parcurgere a textului Comunicatului Loteriei Romane pe care l-am primit spre publicare, saptamana trecuta, ca importanta votului parlamentarilor europeni este exceptionala pentru viitorul reglementarii jocurilor de noroc si am dorit, in acest sens, sa aflam parerea unui specialist in domeniul legislatiei care reglementeaza aceasta activitate, colega noastra Adriana VLADESCU, sefa Serviciului Juridic al C.N. "Loteria Romana" S.A.

- Am gresit cu ceva sau am exagerat noi titrand, saptamana trecuta, in "Loto-Prono", ca votul de la Strasbourg inseamna, de fapt, "o decizie istorica"?
- Nu, n-ati gresit voi si nici n-ati exagerat, daca avem in vedere consecintele care decurg in urma acestui vot.

- Concret, ce este cu aceasta Directiva a Serviciilor?
- Directiva Serviciilor urmareste crearea unei piete interne, la nivelul Uniunii Europene, in care principiile care stau la baza Tratatului Comunitatii Europene sa-si gaseasca aplicabilitate si sa fie inlaturate orice bariere intre statele membre ale UE, de natura sa impiedice libera furnizare a serviciilor. Scopul Directivei este cresterea prosperitatii prin
cresterea economica si a numarului locurilor de munca, in folosul exclusiv al cetateanului, prin incurajarea pietei concurentiale.

- In ce priveste jocurile de noroc?
 - Prin votul din 16 februarie, Parlamentul European a decis ca jocurile de noroc, datorita particularitatilor lor, dar si efectelor nocive asociate, nu constituie o activitate care sa raspund a scopului urmarit prin Directiva. De ce nu raspund? Pentru ca jocurile de noroc, desi incadrate, conform jurisprudentei Curtii Europene de Justitie, in categoria "servicii", sunt servicii de natura particulara, deoarece: 1) nu este prezent schimbul "marfa-bani" si, 2) nu raspund unei nevoi sociale
obiective, ci au o motivatie pur psihologica, avand in vedere dorinta omului de hazard.

- De ce este nevoie de astfel de reglementari stricte?
- Este nevoie pentru ca domeniul este un mediu propice pentru apariti a infractionalitatii, dezvoltarea criminalitatii de orice natura. Apoi se poate ajunge la dependenta si nu este nici o noutate ca dependenta de joc inseamna costuri sociale foarte mari, determinate de vindecarea jucatorului, apreciate ca fiind mai ridicat e decat cele privind dependenta de droguri.

- Este un lucru pozitiv aceasta excludere a tuturor activitatilor legate de jocuri de noroc din Directiva Serviciilor?
- Evident. Intreaga legislatie a tarilor Uniunii Europene contine reglementari foarte clare, care limiteaza strict oferta de jocuri de pe piata si, prin urmare, oportunitatile de joc. Toate tarile membre sunt impotriva admiterii sau incurajarii aparitiei pe piata a unor jocuri insuficient reglementate, fapt reflectat si in pozitia care rezulta din
Anuntul Presedintiei UE din luna iulie, facut la reuniunea Grupului de lucru pentru concurenta si extindere (7 iulie 2005), prin care se cere ca intreg sectorul jocurilor de noroc sa fie exceptat de la scopul Directivei Serviciilor si se pronunta ferm pentru mentinerea monopolului in acest domeniu. Votul din 16 februarie este urmarea vointei politice a guvernelor tuturor celor 25 de state. Ele sunt primele interesate sa restranga oportunitatile de joc, sa canalizeze aceste jocuri catre operatorii care pot fi controlati, iar fondurile rezultate sa se intoarca la populatie, si sa nu fie insusite in interes privat. Acest lucru rezulta din legislatia tuturor tarilor europene, iar legislatia din Romania este in concordanta cu legislatia celorlalte tari, conform Acordului de Asociere pe care Romania l-a ratificat prin Legea nr.20/1993, unde este
inserata exceptia permanenta privind libertatea de stabilire si, implicit, de furnizare pentru jocuri de noroc, pariuri, loterii si alte activitati similare. Aceasta exceptie este recunoscuta de toate cele 25 de tari membre ale UE ca fiind justificata.

- Dar aceasta exceptie se refera cumva si la cetatenii UE de pe teritoriul Romaniei?
- Desigur ca se refera, numai ca nu poate fi aplicat un tratament discriminatoriu si, din acest motiv, statul roman are obligatia sa restrictioneze accesul la joc.

- Asta inseamna ca piata ar putea fi concurentiala?
- Nicidecum. Concurenta ar contrazice prevederea din Tratatul de Asociere. Pe de alta parte, ca efect al acestei prevederi, in Romania, potrivit Legii nr.31/1996, lege organica, domeniul jocurilor de noroc este monopol de stat. Prin urmare si statul roman are aceleasi obiective ca si Parlamentul European si, fireste, statutul pe care il are Compania Nationala "Loteria Romana" S.A. fixat prin lege este in deplina concordanta cu hotararile Parlamentului European.

- Ai pomenit de statut. Ce statut are Compania Nationala "Loteria Romana" S.A....
- Loteria Romana are exclusivitatea, prin lege, in ceea ce priveste operarea unor segmente de joc - loto si tip pariuri sportive...

- Stai putin, te rog! Ai spus "tip pariuri sportive"? Asta inseamna ca, potrivit legii, in Romania, pariurile sportive nu pot fi organizate decat de Compania Nationala "Loteria Romana" S.A.?
- Ai inteles, te-ai prins!

Ion DEACONU - LOTO PRONO